Ochi albaştri, părul negru
Marguerite Duras nu ştie să scrie proză. Nici poezie. Aşa că le îmbină pe amândouă cu o mişcare de pisică leneşă şi scoate la suprafaţă cea mai sensibilă scriere care mi-a trecut pe sub ochi în ultima vreme. În cartea aceasta se plânge mult şi nu oricine poate suporta o cantitate atât de impresionantă de...
Copilul-peşte, între legendă şi inimă frântă
Căţeii au simţurile de 100 de ori mai ascuţite decât ale noastre, ale oamenilor. De-asta cred că ei ar trebui să ne spună mai multe poveşti decât o fac în prezent. Poveştile câinilor sunt mai sensibile, pentru că ei miros, văd, aud tot ceea ce noi nu suntem capabili să mirosim, să vedem, să auzim....
Când visăm monştri şi mieluşei
Puţine thrillere din ziua de azi au ascuţimea, tensiunea şi nuanţele pe care le-a transpus britanica Belinda Bauer în Câmpul cu iarba neagră. Puţine cărţi de genul acesta mai ridică într-adevăr părul de pe mâini înspre tavan cu o viteză şi o senzaţie atît de ameţitoare.
Anevoioasa comedie de la simpla zăpăceala la arta amorului
Un alt sex guide for dummies? Păi să vedem. Siski Green e slobodă la gură şi la condei şi a pus în cartea ei, care se presupune că, după citire, va transforma toate femeile în impărătese moderne ale sexului, toate picanteriile necesare unei experienţe sexuale. Libertatea în vorbire, aplicată în pat, nu are cum să...
Cuișoare și scorțișoară
Așa se numește în original. Gabriela, cravo e canela. Gabriela, cuișoare și scorțișoară. În portugheză sună ca o mică poezie. În limba bucătăritului, înseamnă arome, dulceață, dar și ceva înțepător, surprinzător. O farfurie interesantă, care îți dă simțurile peste cap. Ceva exotic, mai ales pentru noi, cei care nu am apucat să trăim în...
Diavolul face filme proaste
Am mai găsit o carte pentru vacanţă, aşa le numesc eu, bestseller-urile acestea americane sau puternic americanizate, puţin probabil să se petreacă vreodată muritorilor de rând sau muritorilor în general. Volumele incredibile ca intrigă şi acţiune, dar extrem de devorabile tocmai pentru că aduc cititorilor grăbiţi ai zilei de azi un strop de neprevăzut, de...
Zânii cei răi şi scriitoarea puţin ciudată
Zara nu este o fata obişnuită. Colecţionează fobii aşa cum alţii colecţionează timbre sau cutii de bere. Principala fobie a majorităţii oamenilor, aceea de a nu rămâne cumva singuri pe lume, a devenit realitate pentru ea: tatăl ei a plecat de multă vreme, tatăl vitreg i-a murit, iar mama nu e nici ea prezentă în...
Sufletele cărților salvate din rug
Cartea lui Markus Zusak nu este ca nici o carte cu care m-am întâlnit până acum. Pentru că, în ciuda faptului că întreaga poveste este spusă de Moartea însăși, nu am văzut niciodată o carte mai vie. Hoțul de cărți este de fapt o hoață de cărți, Liesel pe numele ei. Și își trăiește...
Băieţii de fier din Bahia
Fie că ne place sau nu să acceptăm ideea, oamenii sunt de mai multe feluri. Înalţi, slabi, graşi, inteligenţi, naivi. Bogaţi. Şi săraci. Lumea copiilor săraci din oraşul brazilian Bahia, aşa cum vine ea desenată de scriitorul Jorge Amado în Căpitanii nisipurilor, are accente crude, impresionante. Este greu de digerat pentru cineva care trăieşte...
Viaţă multiplicată de 200 de ori
Avem un zoo! este o carte despre inspiraţie, pasiune şi compasiune, despre curaj, puterea de a o lua de la zero, de a investi în afaceri care poate par descurajante la primul contact. Este o carte despre iubire, despre iubirea pentru animale, dar şi despre iubirea pentru şi dintre oameni. Este o carte despre...
Monstrul are chip de carte
Portughezul Rui Zink are un delir literar, plin de entuziasm şi de imaginaţie. Îmi închipui că îşi pune mereu un zâmbet radios pe chip când se aşterne la scris. Naturaleţea condeiului sau a tastaturii lui Zink atinge suflete pentru că poveştile sale izvorăsc din generozitate, din jumătate de copilăria de care îşi mai aduce...
Vă scriu din ziua morţii mele
Nu ştiu dacă mi-ar plăcea să mor de şapte ori. Nici Samantha, eroina principală a cărţii O zi din şapte, nu pare să aprecieze prea mult faptul că moare la nesfîrşit. De fapt, nu pare să aprecieze prea mult faptul că moare. Mai ales că Samantha e o adolescentă populară, cu nasul oarecum pe sus,...
