Pentru cei care l-au cunoscut pe Alberto Moravia prin intermediul romanelor sale, volumul de proze scurte Iubitul nefericit este o surpriză (plăcută e puţin spus!). Observaţia este incisivă şi abruptă, iar analiza psihologică, mult mai densă. Portretele sunt concise, dar …
Niște îngeri, puțin altfel
Dru Anderson se mutase de curând din Miami în Dakota de Sud, adică trecuse brusc de la clima înăbușitoare, lipicioasă și umedă din Florida la zăpezile care blocau circulația zile în șir. Și, de parcă nămeții n-ar fi fost de ajuns ca să se simtă străină în Foley, nu se împacă în nici un...
Milorad Pavić. Cartea domino sau jocul de cărţi
Apărut în România în traducerea Marianei Ştefănescu, Dicţionarul khazar, roman-lexic în 100 000 de cuvinte. Exemplar feminin îşi avertizează cititorul într-un ton serios la suprafaţă, ludic în subtext, că este ferit de soarta altor cititori, şi anume moartea inevitabilă în urma lecturii ediţiei în cauză. De la gravitatea prezicerii iniţiale, autorul decade în parodia obiectivelor...
Ochi albaştri, părul negru
Marguerite Duras nu ştie să scrie proză. Nici poezie. Aşa că le îmbină pe amândouă cu o mişcare de pisică leneşă şi scoate la suprafaţă cea mai sensibilă scriere care mi-a trecut pe sub ochi în ultima vreme. În cartea aceasta se plânge mult şi nu oricine poate suporta o cantitate atât de impresionantă de...
De ce e Zen Mircea Cărtărescu
Întâi de toate, cred că nu ar trebui să scriu nimic despre o carte a unui autor contemporan cu o sensibilitate atât de aparte ca a lui Mircea Cărtărescu! Pentru că, după cum am observat în Zen, jurnalul autorului dintre anii 2004-2010, granița între succes și eșec e foarte volatilă. Și da, i-aș da...
Viața nu e decât un craniu
Scrisorile dintre Jack Kerouac, unul dintre beatnicii notorii americani și prietenul său din copilărie – Sebastian Sampas fac parte din scrierile primului din tinerețe, strânse în cartea Oceanul e fratele meu. Pe alocuri plictisitoare, cartea este recomandată doar celor cu nervii bine dezvoltați, însă are calitatea că dezvăluie primii pași ai generației Beat –...
Psihogenealogia: Mare-i grădina lui Dumnezeu!
Mă dor strămoșii, această carte mică – are doar 182 de pagini – mi s-a părut inițial lejeră și fără importanță și deși am răsfoit-o, nu foarte entuziasmată, am părăsit-o. Ulterior, mi-am zis să mă uit mai atent la ea. Știam ce este psihogenealogia, știam și că a fost fondată în anii 1970 de...
Femeile se vor cucerite, dar fără să aparţină vreodată cuiva
Să le povesteşti despre Tristan şi Isolda unor funcţionari plafonaţi din Praga anilor ’80 nu e uşor. Sunt prea interesaţi de avansarea profesională a colegilor bine văzuţi de Partid. Dar Jiri Marek nu se dă bătut. Doar el l-a convins pe Ulise din Itaca să accepte rolul de cioclu galant. De ce să nu-l...
Copilul-peşte, între legendă şi inimă frântă
Căţeii au simţurile de 100 de ori mai ascuţite decât ale noastre, ale oamenilor. De-asta cred că ei ar trebui să ne spună mai multe poveşti decât o fac în prezent. Poveştile câinilor sunt mai sensibile, pentru că ei miros, văd, aud tot ceea ce noi nu suntem capabili să mirosim, să vedem, să auzim....
Mai daţi-i o şansă, mai daţi-i o şansă!
Paulo Coelho este, în acelaşi timp, şi cel mai popular, şi cel mai hulit scriitor contemporan. Unii îşi pun citate din opera lui ca status pe Facebook, alţii îl acuză de falsă spiritualitate. Unii îl numesc arma comercială numărul 1 a literaturii din toate timpurile, alţii îl laudă pentru că a găsit calea de a...
Barcelona, Barcelona!
Povestea din Anticarul, de Julian Sanchez, începe în Barcelona zilelor noastre. Anticarul Antur Aiguader a invitat trei prieteni în magazinul său, seara, după ce închisese prăvălia, la o cafea bună și un coniac și mai bun. Cei patru obișnuiau să se întâlnească astfel în fiecare săptămână, când în magazinul unuia, când în al...
Bernardo Atxaga. Trecutul este o ţară străină
Mai puţin cunoscut cititorilor din România, cel mai cunoscut şi tradus scriitor al Ţării Bascilor, Bernardo Atxaga (pseudonimul lui Joseba Irazu Garmendia) atinge o problemă controversată din punct de vedere politic în romanul El hijo del acordeonista (Fiul acordeonistului). Planul pur estetic al romanului adăposteşte problema conflictelor armate recurente, iar semnalarea acestui substrat politic şi...
