Simptome de tranzitie

«Autoarea nu scrie usor (si ma critica pentru ca eu o fac). Citind-o, acum, intelegeti si de ce: niciunul dintre textele aici prezente nu este provocator la modul facil si, prin urmare, continua sa fie valabil in aprecierile lui si dupa un numar de ani. Antologabil, adica. Ana Maria Zahariade nu da verdicte partizane: ea nu infiinteaza si nici nu desfiinteaza. Doar afirma si consacra: pozitii, edificii, autori. Prin textele ei, intelegem ca... intelegerea arhitecturii nu e usoara, dar ca, odata petrecuta, rasplateste pe masura celui ce a facut efortul si a parcurs drumul. Textele Anei Maria sunt, de aceea, un paradis al nuantelor.» (Augustin Ioan)

Pe piata de carte de arhitectura din Romania, sintezele si eseurile critice care sa evalueze in acelasi timp starea arhitecturii la nivel mondial si local sunt relativ restranse ca numar. Sunt putini specialistii care isi exprima consecvent opiniile intr-o serie de articole care, coerente din punct de vedere teoretic, sa urmareasca in mod perseverent subiectele cheie cu care se confrunta profesia de arhitect si ideea de arhitectura in general, la noi si peste hotare. In acest context, publicarea seriei de articole ale Anei-Maria Zahariade aduce o contributie importanta si avizata la analiza fenomenului arhitectural local si international. Proiectul editorial trece in revista preocuparile teoretice ale autoarei, ce poseda un bogat bagaj cultural si o viziune cuprinzatoare asupra arhitecturii romanesti si internationale.