Boala si tamaduirea sufletului. Convorbiri duhovnicesti. Editia a doua

Ortodoxia nu poate fi o filosofie si un moralism sterp, ci o stiinta a tamaduirii. Ea il tamaduieste pe om. Teologia ortodoxa este strans legata mai mult de medicina decat de filosofie. Dupa cum un bolnav, pentru a se putea vindeca, trebuie sa-si constientizeze boala si sa cerceteze un doctor, tot asa stau lucrurile si in privinta bolii duhovnicesti.

Din pacate, traim intr-o epoca in care pacatul de capetenie este necunoasterea starii in care ne aflam. Daca nu cercetam insa unde se afla boala, cum putem sti ce sa vindecam? Daca pentru trup omul urmeaza un tratament gresit, nu va ajunge niciodata sa se vindece. La fel se intampla si cu sufletul. Trebuie sa stim ca boala este omorarea mintii. Indata vom intelege si ca tamaduirea este luminarea mintii.

Cu Sfintele sale Taine si intreaga sa Traditie ascetica, Biserica vrea sa ne calauzeasca unde se afla Adam, adica la luminarea mintii, iar de acolo la indumnezeire, care era destinatia initiala a omului. Prin urmare, este de mare importanta sa localizam boala.

Biserica este un Spital duhovnicesc care ii tamaduieste pe oameni. Nu este o organizatie a oamenilor buni si evlaviosi, ci Trupul binecuvantat al lui Hristos, in sanul caruia oamenii se tamaduiesc. Ii primeste pe cei bolnavi si le tamaduieste ranile duhovnicesti. Ierótheos Mitropolit al Nafpaktosului