Cafea, tutun, dulceti. Deliciile Orientului in Tarile Romane

Calatoria prin care ne poarta carte de carte istoricul Tudor Dinu ajunge acum pe taramul voluptatii ceasurilor de tihna.

„Bem o cafea?“ Aceasta invitatie deschide si azi calea socializarii, de la intalnirea intre prieteni pana la discutiile de afaceri sau politice. Dar cum au devenit tabieturile otomane placeri pur romanesti, chiar si dupa ce au trecut prin noile forme de ritual social aduse din Occident? Istoricul ne calauzeste intr-o erudita calatorie senzoriala prin secolele XVII–XIX, explorand introducerea, asimilarea si evolutia cafelei, a tutunului si a dulceturilor in Tara Romaneasca si Moldova, de la primele uluiri din epoca veche si pana cand curgerea timpului se aliniaza la ritmurile vietii moderne de inspiratie europeana.

La fel de spectaculoasa este reconstituirea materiala a culturii tabietului: filigene miniaturale din portelan chinezesc sau venetian, zarfuri de argint batute cu nestemate, cafernite si ibrice din metal pretios, ciubuce lungi de peste doi metri si narghilele somptuoase, alaturi de borcane fine de Tophane si tabachere brodate, descoperite in depozitele muzeelor sau in colectiile particulare. Pe urmele primilor cafegii, serbegii si tutungii, Tudor Dinu exploreaza nu doar protocolul fastuos de la curtile domnesti, ci si viata cotidiana din cahvenelele turcesti ori cazinourile si saloanele de tip occidental, leacurile insolite sau legendele populare despre originea „ierbii dracului“.

Aceasta splendida istorie ilustrata este totodata un ghid antropologic al acelui dolce far niente moldovalah, care ne dezvaluie un intreg univers social, menit sa aduca in toate intamplarile vietii „multamire trupului si mangaiere sufletului“. O lectura savuroasa, care ne delecteaza la fel ca o cafea buna si o dulceata de trandafiri.

TUDOR DINU, istoric si filolog, profesor la Universitatea din Bucuresti, este una dintre cele mai proeminente personalitati din Romania in domeniul studiilor neoelene, bizantine si postbizantine, remarcandu-se prin cercetari exhaustive legate de epoca fanariota si influenta elenismului in tarile romane. A sustinut prelegeri si conferinte ca profesor invitat la universitatile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia si Plovdiv, precum si la mai multe societati stiintifice din Grecia. In ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internationale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tirnovo, Tbilisi). In 2014 a fost ales si in 2018 reales secretar general al Societatii Europene de Studii Neoelene. Lucrarile sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizatie greaca veche, bizantina si postbizantina, dar si elenismului din Tarile Romane au fost tiparite in Romania, Grecia, Cipru, Franta, Cehia, Letonia, Ucraina si Georgia. Totodata, Tudor Dinu a publicat traduceri atat din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cat si moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul si redactorul-sef al primei reviste romanesti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia.

La Editura Humanitas a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir si Nicolae Mavrocordat – rivalitati politice si literare la inceputul secolului XVIII (2011), Bucurestiul fanariot. Biserici, ceremonii, razboaie (2015), Bucurestiul fanariot. Administratie, mestesuguri, negot (2017), Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Tarii Romanesti si Moldovei (2018), lucrare distinsa, in varianta greaca, cu premiul Academiei din Atena, Revolutia Greaca de la 1821 pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti (2022), Moda in Tara Romaneasca. Intre Fanar, Viena si Paris, 1800–1850 (2023), Bai, hammamuri, desfatari. O istorie ilustrata a bailor din Tara Romaneasca si Moldova (2024), Grecia din Romania. Manastirile inchinate din Tara Romaneasca si Moldova, 1564–1866 (2025). In duminica de Florii a anului 2018 a fost innobilat la Constantinopol de catre Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.