Cartea soaptelor. Editia a II-a (Top 10+)

Roman distins cu Premiul „Cartea anului 2009” al revistei Romania literara.

Totul e pitoresc pe straduta armeneasca din Focsaniul anilor ’50 ai secolului trecut, unde copilul Varujan Vosganian creste printre aburii cafelei proaspat prajite si miresmele din camara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele si fotografiile bunicului Garabet.

Batranii armeni ai copilariei autorului nu au insa de istorisit intamplari delectabile, ci fapte de-a dreptul rascoli-toare. Povestind, ei incearca sa se despovareze de o trauma – a lor, dar si a intregului secol XX.

Istoria genocidului din 1915 impotriva armenilor, istoria convoaielor interminabile de surghiuniti in Cercurile Mortii, in desertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor care au luat drumul exilului isi afla in aceste pagini o ilustrare cu adevarat ravasitoare.

Varujan Vosganian s‑a nascut la 25 iulie 1958, in Craiova. Copilaria si adolescenta si le‑a petrecut la Focsani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focsani, apoi Facultatea de Comert a Academiei de Studii Economice si Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti. Este presedintele Uniunii Armenilor din Romania si prim‑vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor. Timp de trei decenii (1990‑2020) a fost membru al Parlamentului Romaniei, intre decembrie 2006 si decembrie 2008 a fost ministru al Economiei si al Finantelor, iar intre decembrie 2012 si octombrie 2013, ministru al Economiei si Comertului.

Lucrarile sale includ cinci volume de poezie: Samanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de brate (2005), pentru care a primit premiul „Nichita Stanescu” la Chisinau, Cartea poemelor mele nescrise (2015) si Ei spun ca ma cheama Varujan (2019). La Editura Polirom a mai publicat romanele Cartea soaptelor (2009; editia a II‑a, 2012; editia a III‑a, 2017), Copiii razboiului (2016) si Patimile dupa Gödel (2020), precum si volumele de nuvele Jocul celor o suta de frunze si alte povestiri (2013), aparut in germana si bulgara, si Statuia comandorului (2018; editia I, Ararat, 1994).

Romanul Cartea soaptelor a fost distins cu Premiul „Ion Creanga” al Academiei Romane (2009), Premiul „Cartea anului 2009” acordat de revista Romania literara, Premiul revistei Convorbiri literare, sectiunea proza (2009), Marele Premiu pentru Proza – Trofeul „Mihail Sebastian” (NIR AM ART, Spania), Premiul revistei Observator cultural, sectiunea proza (2009), Premiul Generatiei ’80, „Gheorghe Craciun” (2010), Marele Premiu de Literatura al Europei Centrale ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” si Premiul pentru cea mai buna traducere in cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus”, editia 2016.

Cartea soaptelor a fost, de asemenea, nominalizata pentru cea mai buna traducere a anului in Statele Unite, Spania si Germania. Romanul a fost tradus in spaniola, italiana, armeana, ebraica, franceza, germana, suedeza, neerlandeza, ceha, poloneza, portugheza, maghiara, bulgara, persana, norvegiana, engleza, croata si sarba. Romanul Cartea soaptelor a fost desemnat in anul 2015, prin proiectul Worldwide Reading, cartea‑simbol pentru condamnarea crimei de genocid.