Ciudata si induiosatoarea viata a lui Prita Barsacu

Cistigatorul Concursului de Debut al Editurii Polirom, editia 2017

Bildungsnovella

Prita Barsacu s-a nascut si creste intr-un sat de cimpie de pe malul Oltului, in apropierea unei hidrocentrale, care deseori ia ca tribut vieti omenesti, transformindu-le apoi in energie electrica. Baiatul strabate lumea copilariei lui impotriva curentului, candid si curios, pasionat precoce de stiintele naturii, neasemanindu-se cu nimeni, dar fiind nevoit sa semene cu toti. Trecerea sa meteorica prin viata e o aventura a cunoasterii naturii umane, dar mai ales a lumii necuvintatoarelor, de care se apropie cu pasiunea primilor naturalisti si cu rigoarea naiva a taxonomistului amator. "Bildungsnovella" lui Iulian Bocai este un caleidoscop al primei copilarii intr-o lume a lipsurilor, a cruzimii si a violentei, iar forta ei sta in scriitura ironica si in aceeasi masura plina de intelegere, care nu lasa povestea sa devina o simpla fabula sociala, ci face din ea o incercare de a salva de la uitare o lume anonima, frumoasa si salbatica.

"Ma simt obligat sa-i previn pe cititorii acestei povestiri ca risca sa fie pe fond afectati emotional, asa cum mi s-a intimplat si mie. Oricit am fi de obisnuiti deja cu atrocitati de viata si de limbaj (Celine, Bataille, Pynchon, Burroughs etc.), ceea ce se intimpla in aceste citeva zeci de pagini nu ne socheaza mai putin. Intilnim aici o lume de jos (de foarte jos, sociologic vorbind), vazuta de jos (adica dinauntru, stilistic vorbind), o lume despre care ne e greu sa credem ca exista in penuria, precaritatea si brutalitatea ei de comportament si de expresie - o lume pe care autorul ne-o aduce in fata cu o nonsalanta jucata, cu un fel de cinism inocent, modul sau de a invalui (protector) evolutia personajului principal. Talentul lui Iulian Bocai se vadeste in finetea observatiei psihologice, in comentariul indirect liber care ingina ironic gesturi si replici, in morala implicita a acestei povestiri infricosatoare si induiosatoare in acelasi timp." (Mircea Martin)