Conditia umana

Conditia umana este una dintre cele mai profunde si mai vizionare reflectii asupra existentei umane si a vietii comunitare moderne.

 

In aceasta opera esentiala, Hannah Arendt propune un vocabular nou pentru a intelege relatia dintre gandire si actiune, influenta tehnologiei, erodarea intimitatii, instrainarea si pierderea libertatii in lumea contemporana. Ea distinge intre munca, lucru si actiune, cele trei forme fundamentale ale activitatii umane, si arata cum echilibrul dintre acestea s-a schimbat radical odata cu modernitatea. Este o invitatie la gandirea sensului vietii active si a conditiei noastre de fiinte care, traind impreuna, creeaza o lume comuna.

 

Prin finetea analizei si actualitatea ideilor, Conditia umana ramane o carte indispensabila pentru toti cei care cauta sa inteleaga sensul libertatii, al actiunii si al responsabilitatii in epoca noastra.

 

„Hannah Arendt este in primul rand teoreticiana inceputurilor. Toate cartile ei sunt povesti despre neasteptat (fie ca e vorba de ineditele orori ale totalitarismului ori de noii zori ai revolutiei), iar reflectiile despre capacitatea omului de a incepe ceva nou ii impregneaza intreaga gandire. Cand a publicat Conditia umana in 1958, a pus ea insasi pe lume ceva neasteptat, iar acum, zeci de ani mai tarziu, originalitatea cartii e mai frapanta ca oricand. Fiindca nu poate fi incadrata in nici un gen, n-a avut parte de imitatori de succes, iar stilul si metoda ei raman cu totul aparte. Chiar daca Arendt n-a incercat niciodata sa-si adune discipoli si sa intemeieze o scoala de gandire, a fost o mare educatoare, caci le-a deschis cititorilor sai ochii catre noi moduri de a privi lumea si treburile omenesti.“ (MARGARET CANOVAN)

 

„Daca ar fi in viata astazi, Hannah Arendt probabil ar sustine ca faima pe TikTok indica ceea ce ea descrie in carte drept «cea mai fatala, mai sterila pasivitate pe care a cunoscut-o istoria vreodata», traita de «fiinte lipsite de gandire ramase la mila tuturor dispozitivelor tehnice cu putinta». Pentru aceasta problema, autoarea nu ofera nici o solutie facila. Ea ne indeamna sa apelam la cel mai important lucru care ne face oameni: «Propun… ceva foarte simplu», scrie ea: «Nimic mai mult decat sa gandim ceea ce facem».“ (The Conversation)

 

„Cea mai importanta lucrare filozofica scrisa de Hannah Arendt.“ (New Republic)

 

HANNAH ARENDT s-a nascut la Hanovra in 14 octombrie 1906. In 1924 s-a inscris la Universitatea din Marburg pentru a studia teologia, dar a sfarsit prin a-si lua doctoratul in filozofie la Heidelberg (1929), dupa ce studiase cu Heidegger, Husserl si Jaspers. A fost arestata de Gestapo in 1933, a reusit sa scape si s-a refugiat in Franta. In 1941 a ajuns in SUA, unde initial a scris pentru ziarul de limba germana Aufbau si a lucrat la Editura Schocken Books, ocupand in acelasi timp pozitii-cheie in diverse organizatii evreiesti. A fost una dintre figurile marcante ale gandirii socio-politice contemporane, abordand in lucrarile sale cele doua mari si dificile teme ale epocii postbelice: totalitarismul si antisemitismul. In 1951 a aparut monumentala monografie The Origins of Totalitarianism, in care analiza mecanismelor ce au facut posibila instaurarea unor regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, este completata de evidentierea structurilor care le asigura mentinerea, precum si a consecintelor antiumane pe care le genereaza. In 1962 a participat la Ierusalim, ca ziarist trimis de revista The New Yorker, la procesul lui Adolf Eichmann, experienta descrisa in cartea Eichmann in Jerusalem (Eichmann la Ierusalim, trad. rom. Humanitas, 2008), in care formuleaza celebra teza a „banalitatii raului“. In anii '60 si '70 a tinut cursuri la mai multe universitati (Berkeley, Princeton, Chicago) si la New School for Social Research (New York). A scris pentru numeroase ziare si reviste, intre care Review of Politics, Journal of Politics, The New Yorker, Social Research. A murit la New York in 1975. La Editura Humanitas au mai aparut Scrisori. 1925- (corespondenta cu Martin Heidegger, 2007) si Fagaduinta politicii (2010).