Creanga si creanga de aur

Creanga de aur reflecta "elementul unificatoral dispersiunii", un "talisman", "o pecete": in basmele culese de Petre Ispirescu, de pilda, ea evlasia unui axis mundi, care reia Arborele Lumii al Eneidei. E izvorul Apei Vii, care desteapta spirite, le permite transcenderea genului lor sau a lumii lor, si permite oricarui slujitor sa fie continuatorul societatii adamice.

Deloc intamplator, creanga de aur e in grija unui gradinar - nomothetizare simbolica "a conducatorilor oculti ai omenirii”, care reflecta rolul lui Adam si sarcina mesianica a lui Hristos, aratat dupa miracolul Invierii in hainele unui gradinar.

Ritul vegetal - cresterea, ingrijirea, ruperea sidaruirea crengii de aur - se suprapune ritului moral: pe de o parte, creanga preface lumea vazuta in lume nevazuta, ca pret al ascezei unui slujitor care preschimba grija lui pentru natura - deci pentru modul ontologic inferior - cu grija divinului fata desine.