Evanghelia dupa Marcu

Prin anvergura si profesionalism, traducerea comentata a Noului Testament propusa de Cristian Badilta, specialist al crestinismului timpuriu, este o realizare unica in peisajul teologic si cultural romanesc. S-a urmat cu fidelitate editia stabilita de Nestle-Aland, adusa la zi de cei mai reputati savanti internationali. Traducerea imbina criteriul fidelitatii cu eleganta stilistica. Textul original poate fi consultat "in oglinda". Amplul comentariu discuta variantele de manuscrise, oferind, de asemenea, toate informatiile necesare de ordin filologic, istoric si teologic.

Teologia specifica Evangheliei dupa Marcu poate fi inteleasa cel mai bine prin contrast cu Evanghelia dupa Ioan. In cazul celei de-a patra evanghelii, Patimirile lui Iisus apar estompate sau mai bine zis sublimate. La Ioan, rastignirea echivaleaza cu apoteoza lui Iisus, cu intrarea Lui in slava. Dimpotriva, Marcu insista tocmai asupra suferintei Mantuitorului, reactualizand figura "dreptului chinuit" din Cartea lui Isaia. Patimirile constituie centrul de greutate al Evangheliei dupa Marcu, teologia propusa de autor fiind una a suferintei, nu una a glorificarii. De altminteri, textul initial se incheia cu scena mormantului gol si cu ezitarea femeilor de a duce apostolilor vestea Invierii lui Iisus. Abia in secolul al II-lea s-a adaugat la final un paragraf "optimist", menit sa atenueze tragismul acestui final originar.