Femei fara barbati (Top 10+)

O capodopera a literaturii contemporane, interzisa de cenzura iraniana.

Femei fara barbati urmareste destinele intretesute a cinci personaje care ajung sa traiasca laolalta intr-o casa cu gradina de la periferia Teheranului zilelor noastre. Romanul exploreaza povestile de viata ale acestora si provocarile cu care se confrunta in incercarea de a-si duce traiul in absenta barbatilor si departe de constrangerile impuse de familie, de societatea iraniana si de cultura islamica.

Desi pe parcursul sau au loc unele dispute legate de onoare, virginitate, dar si de alte aspecte ale vietii cotidiene strict reglementate, Femei fara barbati este un roman despre oameni si nu despre idei, dezvaluind o lume complexa, plina de suferinta si abuzuri, insa si de forta feminina si speranta, in inima careia irupe un tip aparte de realism magic, de sorginte orientala.

Romanul a inspirat in anul 2009 o celebra ecranizare, pentru care regizoarea Shirin Neshat a obtinut Leul de Argint la Festivalul de film de la Venetia.

Shahrnush Parsipur s‑a nascut in 1946 in Teheran, Iran. A urmat sociologia la universitatea din capitala, iar dupa aceea a studiat limba si filozofia chineza la Sorbona. Intoarsa din Franta inainte de a‑si termina studiile, in 1979, in toiul Revolutiei islamice iraniene, a fost arestata in urma unei neintelegeri si a petrecut mai bine de patru ani in inchisoare. Mai tarziu, a fost incarcerata din nou pentru opiniile sale disidente.

Si‑a facut debutul literar cu povestiri, iar in 1976 i‑a aparut primul roman, Cainele si iarna cea lunga. Scrierile sale au atras atentia cercurilor literare autohtone, dar si a unor scriitori occidentali, iar in 1992 a fost invitata intr‑un turneu in America si in mai multe tari din Europa. La revenirea in Iran, a constatat ca in tara publicarea cartilor sale fusese interzisa. A revenit in SUA, unde locuieste si in prezent.

De aceeasi autoare, la Editura Polirom a mai aparut volumul Memorii din inchisoare (2015).