Fiu si tata. Pentru a pune capat complexului lui Oedip

Ce inseamna un tata bun si care este rolul sau? Cum reuseste el sa isi creasca fiii pentru a‑i ajuta sa devina adulti, barbati si, la randul lor, tati? De ce unii dintre ei esueaza in aceasta privinta?

Intentionand sa puna in lumina legaturile inconstiente si profunde tesute intre un fiu si tatal lui, Moussa Nabati porneste de la istoria a trei cupluri tata-fiu renumite: Icar si Dedal, Oedip si Laios si Isaac si Avraam, analizandu‑le povestile si tratandu-le asemenea unor marturii clinice.

Asistam la trei modele de relatii diferite: Dedal intruchipeaza tatal absent, neimplicat, sters, indiferent, neputincios. Laios il personifica pe tatal distrugator, pervers, violent, abuziv, sever, tiranic, sadic. In ceea ce-l priveste pe Avraam, el este singurul care se straduieste sa-l protejeze pe Isaac, eliberandu-se de atotputernicia sotiei sale.

Cele trei mituri sunt, de fapt, adevarate lectii de psihologie care ne pot ajuta sa ne restabilim triunghiurile familiale devenite, in ultimele decenii mai ales, scena multor tulburari sufletesti.

Intrand in acest univers simbolic intelegem ca, de fapt, ceea ce va deveni fiul depinde in mare parte de prezenta unui tata adult, capabil sa-si ocupe locul in familie. Cand tatal lipseste, fiul risca sa se confrunte cu dificultati serioase in evolutia sa, fiindu-i greu sa se integreze mai tarziu in viata si in societate.