Ganduri despre bine si rau

Sfantul Nicolae Velimirovici este, fara putinta de tagada, unul din marii scriitori bisericesti ortodocsi din veacul al XX-lea, de o mare prolificitate, lucru ce a facut sa fie socotit, pe buna dreptate, "Noul Gura-de-Aur al zilelor noastre... si dascal sobornicesc al Bisericii."

1 Potrivit cuvintelor unui alt mare teolog si parinte duhovnicesc sarb, Arhimandritul Iustin Popovici, "el cugeta intru rugaciune, el filosofeaza intru rugaciune. Poti simti ca, printr-insul, graiesc sufletele purtatoare de lumina ale marilor nevoitori ortodocsi, si mai ales minunatul suflet al Sfantului Simeon Noul Cuvantator-de-Dumnezeu. El il afla pe Dumnezeu intru rugaciune, si simte intreaga zidire. In rugaciunea sa, tuturor se face partas."

In chip paradoxal, insa, abia in ultimele decenii publicul roman a inceput sa cunoasca marea parte a scrierilor sale (chiar daca, cu niste exceptii notabile, adesea prin intermediul unor traduceri la mana a doua, din engleza sau franceza, si de o calitate mai indoielnica).