Ca o piesă de teatru aproape mută, cartea lui IAIN REID te absoarbe în valtoarea bizareriilor și a enigmelor ei, pentru ca apoi să te arunce afară tot neinițiat. La final ești și mai debusolat, și mai contrariat decat la început. Rememorările naratoarei și dialogul paralel al celor două instante străine care vorbesc parcă dintr-un viitor deja întâmplat alcătuiesc intriga desfasurată în mai puțin de douazeci și patru de ore. Douazeci și patru de ore fatale.