Jurnal 1888-1892. Volumul al II-lea

Pozitia sa privilegiata, de centru al vietii politice in tara si nod al politicii internationale, precum si buna calitate a informatiilor pe care le obtinea fac din regele Carol I un fin observator si un martor valoros al lumii in care traieste. Tocmai acest lucru iese in evidenta in jurnal. Nu atat faptele in sine consemnate de rege - cunoscute astazi in marea lor majoritate, daca nu publicului larg, macar istoricilor -, cat selectarea si ordonarea, apoi interpretarea lor nuantata fac din jurnal un document de exceptie. Preocuparile, ingrijorarile, eforturile si negocierile legate de politica externa revin periodic si in acest al doilea volum al Jurnalului, evidentiind in special interesul acordat de suveran fortificatiilor de la Galati si Focsani pentru consolidarea liniei de aparare impotriva Imperiului Rus. Pe plan intern sunt surprinse faptele semnificative din punct de vedere politic, de la micile intrigi personale - de pilda, atitudinea regelui in legatura cu „afacerea Elena Vacarescu“ (1890-1891) si exilul reginei Elisabeta - pana la lupta dintre conservatorii aflati in opozitie si liberalii de la guvernare, o inclestare tot mai dura care a dus la caderea guvernului liberal condus de Ion C. Bratianu si inceputul „marii guvernari conservatoare“, in martie 1888.