Mara

Pentru epoca in care a aparut, Mara trebuia sa insemne un eveniment, si astazi, privind inapoi, romanul acesta apare ca un pas mare in istoria genului.
Si totusi el a trecut in tacere, toata lumea ramanand incredintata ca scrierea este neizbutita. Cu mult inaintea lui Rebreanu, Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu atata dramatism, incat romanul este aproape o capodopera - George Calinescu - Istoria literaturii romane de la inceputuri pana in prezent, 1941.

Marti dimineata, Mara-si scoate satra si cosurile pline in piata de pe tarmurele drept al Murasului, unde se aduna la targ de saptamana murasenii pana de pe la Sovarsin si Soboteliu si podgorenii pana de pe la Cuvin. Joi dimineata ea trece Murasul si intinde satra pe tarmurele stang, unde se aduna banatenii pana de pe la Faget, Capalnas si San-Miclaus. Vineri noaptea, dupa cantatul cocosilor, ea pleaca la Arad, ca ziua s-o prinda cu satra intinsa in piata cea mare, unde lumea se aduna din sapte tinuturi.

Dar lucrul cel mare e ca Mara nu-ti iese niciodata cu gol in cale; vinde ce poate si cumpara ce gaseste; duce de la Radna ceea ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ceea ce nu gasesti la Radna ori la Lipova. Lucrul de capetenie e pentru dansa ca sa nu mai aduca ce a dus si vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i „cloceasca“ marfa.

Ioan Slavici, scriitor, jurnalist si pedagog roman, este autorul binecunoscutelor nuvele Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii si Padureanca si al romanului Mara.

Ioan Slavici (1848‑1925) ramane in istoria literaturii romane si in inimile cititorilor nu doar ca nuvelist de prim rang sau ca autor al romanului Mara, ci si pentru povestile, basmele, anecdotele culese din gura poporului. Slavici s‑a aratat interesat de culegerea textelor foclorice inca de la o varsta frageda.

In 1869 il cunoaste la Viena pe Mihai Eminescu, prin intermediul caruia ajunge in legatura cu societatea Junimea. De altfel, unul dintre primele texte pe care le publica este un basm, Zana Zorilor, aparut in numarul din iunie 1872 al revistei Convorbiri literare. Au urmat apoi alte povesti indragite precum Florita din codru, Ileana cea sireata, Limir‑imparat s.a. La Sibiu, in 1886, vede lumina tiparului bine‑cunoscutul volum Pacala in satul lui.