Mario si vrajitorul. Povestiri 1919-1953

Bestseller Gaudeamus 2022.

Volumul Moartea la Venetia. Povestiri 1893‒1912, aparut la Editura Humanitas Fiction in 2021, impreuna cu cel de fata, Mario si vrajitorul. Povestiri 1919‒1953, alcatuesc integrala prozei scurte a lui Thomas Mann. Primul volum reuneste povestirile de la debutul scriitorului pana la capodopera Moartea la Venetia, iar in cel de-al doilea figureaza textele de maturitate, intre care si hipnotica Mario si vrajitorul.

„Thomas Mann publica povestiri si nuvele de-a lungul intregii cariere de scriitor, mai precis timp de sase decenii. Incepe in revista scolii, unde debuteaza la 18 ani, iar ultima nuvela este din 1953 cand autorul de 78 de ani mai avea numai doi de trait. Dar, invers decat la romane, cea mai mare parte a prozei scurte este scrisa pana in anul Premiului Nobel. In 1929 Thomas Mann avea doar trei romane […], in schimb, opera nuvelistica era aproape incheiata, cu Micul domn Friedemann, Tonio Kröger si Moartea la Venetia de mult impuse. Avea sa mai scrie doar patru nuvele, e drept, toate capodopere: Mario si vrajitorul, Capetele schimbate, Legea si Cea inselata. Proza scurta a lui Thomas Mann pare fara varsta sau, mai degraba, varsta literara, sfidand-o pe cea a autorului, este de la inceput si pana la sfarsit maturitatea deplina. Greu de uitat, cu o perfecta stapanire a mijloacelor narative, cu personaje vii si subiecte tulburatoare, desi luate din cotidian, povestirile si nuvelele lui sunt pline de prospetime si vigoare.“ (IOANA PARVULESCU)

„Thomas Mann este unul dintre rarii autori de azi pe care ii putem admira fara retinere. Nu sunt slabiciuni in opera lui, nu sunt nici in viata lui.“ (ANDRE GIDE)

THOMAS MANN a fost unul dintre marii scriitori ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel pentru literatura in 1929. Nascut la Lübeck in 1875, se muta cu familia, in 1891, la München, unde studiaza la Universitatea Ludwig Maximilian. Dupa venirea la putere a nazistilor in Germania, in 1933, se exileaza in Elvetia, iar la izbucnirea razboiului pleaca in America. Preda la Universitatea Princeton, apoi se muta pe Coasta de Vest. In 1952 se intoarce in Elvetia. Moare la Zürich in 1955. Romanele si nuvelele sale (intre care Casa Buddenbrook, Moartea la Venetia, Muntele vrajit, Iosif si fratii sai, Doctor Faustus, Tonio Kröger, Marturisirile escrocului Felix Krull) poarta amprenta unui robust spirit clasic (in linia lui Goethe), dar si a unei efervescente si nelinisti romantice (sub influenta lui Schopenhauer si Nietzsche).