Marturisirea lui Lucio

Scriitorul Mario de Sa-Carneiro (1890-1916), in ciuda vietii sale foarte scurte, cu un sfarsit tragic (s-a sinucis la varsta de douazeci si sase de ani) este considerat unul dintre scriitorii care au avut cea mai mare influenta asupra literaturii moderne portugheze. In 1913 a publicat doua carti, Dispersao. 12 Poesias (Dispersare. 12 poezii) si A Confissao de Lucio. Narrativa (Marturisirea lui Lucio. Nuvela). In 1915 au aparut Céu em Fogo. Oito Novelas (Cer in flacari. Opt nuvele), publicate in doua numere din Orpheu, revista pe care a condus-o impreuna cu prietenul sau Fernando Pessoa.

In poemele si nuvelele sale revin adesea temele nebuniei, ale excesului, ale sexualitatii si inadecvarii. Marturisirea lui Lucio este o nuvela de o remarcabila intensitate, in care personajul povesteste imprejurarile in care a ajuns sa fie acuzat de o crima pe care nu a comis-o. Intalnirea sa cu enigmaticul poet Ricardo de Loureiro, la o petrecere decadenta, este inceputul unei descinderi in confuzie si nebunie care se termina dramatic.