Marul

Pretextul acestui „roman“ este expunerea la Musée d’Orsay din Paris, in 1995, a tabloului intitulat Originea Lumii al lui Gustave Courbet, comandat pictorului in 1866 de un diplomat si mecena turc, Halil serif-pasa.
Comentariile pe marginea tabloului in sine si a fenomenului declansat de scoaterea lui, in sfarsit, in fata publicului, dupa 129 de ani cat a fost tinut ascuns, ii ofera scriitorului prilejul de a dezvolta o „teorie a marului“.
Fructul este privit ca un simbol al dorintei de cunoastere umane, care a avut, drept prim efect notabil, alungarea lui Adam si a Evei din Rai. Marul insusi devine, intr-un anume sens, o „origine a lumii“.