Cum mi-am mancat masca

"Un fel de jurnal despre cotidianul din imediata noastra apropiere, combinat cu un fictional jucaus, absurd-comic, ce se iteste asemenea unei minuni de buzunar in banalitatea realului." (Marcel Tolcea)

"Umorul lui Jan Cornelius este unic: nici negru, nici mistocar, ci mai degraba hiperrealist-absurd, combinand umorul eugenionescian, urmuzian, harmsian cu o (auto)ironie hatra si hiper inteligenta." (Mihail Vakulovski)

"Nu e doar umorul mare in ce scrie Jan Cornelius, ci si o tristete usor amaruie cum e ciocolata. Si o planare peste rosturile existentei noastre insotita de hohote de ras." (Dan Persa)

"Noi vedem zilnic o gramada de intamplari, fara sa ne dam seama ca ele mustesc de umor, dar umoristii adevarati precum Jan Cornelius le vad. Umorul este in ochiul celui care priveste." (Mircea Cartarescu)