Ferma animalelor

Utopia si formele societale utopice sunt prezente frecvente in literatura lumii dintr-un motiv cat se poate de firesc: viata reala a cunoscut si traieste in vecinatatea sau in interiorul unor geometrii utopice. George Orwell este unul dintre scriitorii care a pus intr-o formula fictionala logica utopiei in penultimul sau roman, Ferma animalelor, publicat pentru intaia data la Londra, in 1945. Dincolo de mesajele de filosofie politica ale acestui mare roman alegoric, Ferma animalelor si-a conservat actualitatea literara mai ales prin lipsa de emfaza, prin mixul de ludic si tragic, prin fraza esopica si, in acelasi timp, atat de transparenta.

"George Orwell este autorul englez cu cea mai mare notorietate in literatura cu tema distopica, doua dintre romanele lui, Animal Farm si 1984, fiind frecvent citate drept momentele de cotitura in constructia fictionala a unei „societati de cosmar a politiei gandirii care pretindea supunere oarba fata de Big Brother, care a promovat stirile si a manipulat inregistrarea trecutului pentru a controla prezentul“. Propaganda si manipularea sunt temele principale ale acestor romane, cu o mentiune suplimentara de nuanta: romanul Ferma Animalelor a fost influentat in mare masura de teoria marxismului care, la randul ei, a servit drept principala sursa de inspiratie pentru majoritatea romanelor “distopice”.

Insa Ferma Animalelor a fost „proiectat sa parodieze tradarea idealurilor socialiste de catre regimul sovietic“, iar tonul parodic este formula discursiva dominanta, intentia fiind transparenta: satirizarea Revolutiei ruse; in acelasi timp, dincolo de intentia auctoriala, romanul “are o aplicatie mai larga in masura in care (el) a insemnat ca acel tip de revolutie (revolutie conspirative violenta, condusa de oameni inconstienti, infometati de putere) nu poate duce decat la o schimbare de stapani”." (Lucian Pricop)