Intuneric la amiaza. Editie revizuita

Desi scris in germana, romanul Intuneric la amiaza este cunoscut in lume prin versiunea in limba engleza. Astfel, el ocupa pozitia a opta pe lista realizata de Modern Library a celor mai bune 100 de romane de limba engleza ale secolului XX. Reeditat constant si tradus in peste 30 de limbi, Intuneric la amiaza ramane portretul fictional inegalabil al cosmarului masinii totalitare.

Fie ca este citit ca jurnal de inchisoare sau ca literatura, Intuneric la amiaza este unul dintre romanele care patrunde adanc in inima sistemului concentrationar comunist, aruncand o lumina cruda asupra mecanismelor sale infernale, menite sa zdrobeasca trupuri, dar mai cu seama constiinte. Sub fardul generos al utopiei, se ascunde aproape fara exceptie raul in cea mai pura forma a sa, si despre acesta depune marturie romanul lui Arthur Koestler.

„Stralucit este faptul ca avem in fata un roman, un mic fragment de literatura care devine inca mai valoros daca il citim ca pe o «confesiune moscovita» a unui personaj familiarizat cu metodele totalitarismului.“ (George Orwell)

„Am avut privilegiul sa-l cunosc pe Arthur Koestler, si ce n-ar fi dat cineva sa fi scris Intuneric la amiaza, una dintre operele de idei capitale. Aceasta imi pare un caz-limita. Va fi in continuare citita, nu pentru Gletkin sau Rubasov ca personaje fictive, ci pentru extraordinara argumentatie asupra stalinismului, asupra marxismului, asupra torturii si ororii […]. Dar e o carte atat de vie. Koestler introduce atata densitate a vietii si a fiintei, astfel incat sa nu apara ca un simplu text ideologic.“ (George Steiner)

„Intuneric la amiaza ramane si astazi un studiu despre frica, despre victime, despre brutalitatea statala si intemnitarea pe ne­drept, despre interogatorii si confesiuni smulse cu forta.“ (The Guardian)

ARTHUR KOESTLER s-a nascut la Budapesta in 1905. In tinerete, dupa studii universitare la Viena (1922–1926) si trei ani petrecuti in Palestina, ajunge la Berlin, unde lucreaza ca jurnalist si devine membru al Partidului Comunist din Germania (1932–1938). Participa la Razboiul Civil din Spania de partea republicanilor, cade prizonier in 1937, dar este eliberat si se stabileste in Franta.

Dupa marea epurare stalinista si procesele de tradare moscovite din anii treizeci, se dezice definitiv de comunism si publica, pentru scurta vreme, un saptamanal antinazist si antisovietic. In 1939 este arestat de politia franceza si internat intr-un lagar de prizonieri, apoi se afla in arest la domiciliu, dar reuseste sa fuga in sud, in momentul in care nemtii ocupau Parisul, inrolandu-se in Legiunea Straina Franceza, si, in sfarsit, sa ajunga in Anglia, unde se va stabili definitiv. Se va sinucide impreuna cu ultima sa sotie in 1983.

Romanul Intuneric la amiaza (Darkness at Noon; Humanitas, 2002, Humanitas Fiction, 2022) a fost publicat in decembrie 1940 in versiunea engleza facuta de prietena sa, sculptorita Daphne Hardy, dupa originalul german care s-a pierdut, si asa s-a impus in lume, fiind reeditat continuu. Singura copie a manuscrisului german a fost descoperita in 2015, iar in 2019 a aparut o noua traducere in engleza care o urmeaza.

Intuneric la amiaza se numara printre primele zece cele mai bune romane de limba engleza ale secolului XX, fiind tradus in peste 30 de limbi. In aceeasi perioada, Koestler publica romanele Gladiatorii (Gladiators, 1939; Humanitas, 2003) si Arrival and Departure (1943). Ultimul sau roman politic este The Age of Longing (1951).

A scris numeroase eseuri, printre care se remarca cele din volumele The Yogi and the Commissar and Other Essays (1945) si The God That Failed (1949), memorii ‒ Arrow in the Blue (1952) si The Invisible Writing (1954) ‒, iar in ultima parte a vietii, preocupat fiind de stiinta, creativitate, misticism si iudaism, a publicat The Lotus and the Robot (1960), The Act of Creation (1964), The Ghost in the Machine (1967), The Thirteenth Tribe (1976).