Pacatul si starile psihopatologice. Editia a II-a

Ceea ce trebuie sa afle omul, oricare ar fi el, este ca pacatul nu este intai de toate un concept teoretic si parte a unui discurs religios teologic de care poate sa fie total si justificat dezinteresat, ci este o stare reala sau o multitudine de stari reale care ii afecteaza viata in adancul ei.

Din multiple motive, pacatul este perceput ca o consecinta a nerespectarii unor conventii, legi, porunci, canoane. Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l
inteleaga oricine este ca pacatul, inainte de orice, este un esec existential, o abatere mai mica sau mai mare de la modul corect sau sanatos de a trai.

Daca, insa, omul este mai mult decat mancare, bautura, distractie si somn, ceea ce suntem obligati sa acceptam tot sub presiunea evidentelor, daca omul este de exemplu o fiinta chemata sa iubeasca si implinirea lui vine din a iubi si a fi iubit, atunci va trebui sa accepte ca sunt situatii, stari, lucruri, fapte, care il mentin pe aceasta traiectorie sau altele care-l abat de la aceasta traiectorie.