Navetist intre Rai si Iad

Se spune, iar eu cred cu tarie ca asa s-a intamplat, ca un mare actor, profesor la Institut, la prima intalnire cu viitorii studenti si studente, a incuiat cu grija usa aulei, s-a dezbracat complet si le-a spus: Domnisoarelor si domnilor, eu sunt...  Dumnevoastra cine sunteti? Profesorul nu era nici inalt, nici frumos. Era mic, gras si chelios. Gestul sau semnifica, cu atat mai mult, un apel patetic la sinceritate, despuiere de prejudecati si inhibitii. O marturisire de credinta despre misiunea actorului.   

In cartea mea, eu am mers mult mai departe. M-am dezbracat, mai intai, de haine. Apoi, de piele. Apoi, de carne. Pana la os. De la dejectie, pana la erectie, nu am ocolit nimic.

Mi-am plans de mila, am ras de mine, am cersit, m-am sumetit, am fost recunoscator si am blestemat ca un pagan.

Cartea aceasta sunt chiar eu. Eu, gol si plin, in piata publica. Este o declaratie de dragoste. O uriasa si naiva iluzie, in care ma incapatanez sa cred, ca voi fi inteles. Ca transmit ceva mai important decat goliciunea mea. – Mihai Lucian Nedelcu