O scurta istorie a lumii. Cea mai cunoscuta carte de istorie pentru copii

Cea mai cunoscuta carte de istorie pentru copii.

De la Vechiul Regat Egiptean la Cruciade, de la caderea Romei la caderea Zidului Berlinului – iata ambitiosul orizont al acestei „scurte“ istorii, pe care cel mai important istoric de arta al secolului, Ernst Gombrich, a scris-o in tinerete si care ramane si azi una dintre cele mai citite carti ale genului.

Gombrich reuseste sa strecoare mii de ani de istorie in doar cateva sute de pagini, fara sa-ti lase impresia ca a uitat ceva esential: multe dintre momentele importante ale istoriei lumii sunt aici, povestite toate pentru copii.

„Un manifesto pentru libertate si integritate... o lectura uluitoare... o sa existe multe generatii viitoare de istorici care o sa-i atribuie pasiunea lor de o viata pentru istorie – si pentru adevar.” (Lisa Jardine, The Times)

„Gombrich porneste la drum cu cea mai fermecatoare definitie a istoriei pe care am intalnit-o vreodata... Fiecare pagina musteste de toleranta, ratiune si umanitate.” (Amanda Vickery, The Guardian)

Citate interesante din carte:

„Tocmai cel care doreste sa faca ceva nou trebuie sa cunoasca bine ce e vechi.”

„Atenienii nu-si petreceau tot timpul plimbandu-se incoace si-ncolo prin salile lor cu coloane si pe terenurile de sport pentru a discuta despre esenta lumii, despre cum s-o poti recunoaste si despre ce este important in viata. Au privit lumea nu numai cu ganduri noi, ci si cu alti ochi. Era ca si cum nimeni nu mai vazuse inainte lumea, asa era de noua, de simpla si de frumoasa in reprezentarile artistilor greci.”

„Cel mai mare lucru pe care il poti realiza pe pamant este sa nu iti mai doresti nimic. Aceasta este «linistea interioara a marii» despre care vorbeste Buddha, fericirea cea mare si linistita a omului care nu ravneste la nimic pe pamant. Cel care e la fel de bun cu toti ceilalti oamenii si care nu cere nimic de la nimeni.”

„Cine putea oferi multe serbari pline de bogatie si impartea multe grane era iubit in Roma si putea sa isi permita orice. Iti inchipui ca multi incercau sa faca asta. Uneori, cineva avea sprijinul ostilor si al nobililor romani de partea sa, altcineva avea masele populare si taranii saraci. Atunci, cei doi se luptau multa vreme pentru putere si castiga ba unul, ba celalalt.”

„Tot ce era grecesc era considerat la acea vreme frumos, asa ca era o dovada de noblete la Roma sa vorbesti greaca, sa citesti vechii poeti eleni si sa colectionezi opere de arta elene. Si acesta a fost un noroc pentru noi. Pentru ca, daca romanii nu ar fi facut toate acestea, astazi nu am mai fi stiut mare lucru despre arta greaca.”

„Niciodata nu ii favoriza pe cei care te lingusesc cel mai mult, ci apreciaza-i pe cei care indraznesc sa nu iti fie pe plac pentru o cauza buna. Niciodata sa nu iti neglijezi treburile de dragul distractiei, stabileste o ordine si reguli in viata ta prin care sa iti imparti timpul de odihna si timpul de distractii. Acorda toata atentia treburilor domniei. Asculta cat mai mult, inainte de a lua o decizie. Fa tot ce iti sta in putinta pentru a cunoaste bine oamenii exceptionali si pentru a te putea folosi de ei cand ai nevoie. Fii amabil cu toata lumea, nu jigni pe nimeni.“ (citat dintr-o scrisoare a lui Ludovic al XIV-lea catre un nepot al sau)

„De-abia dupa anul 1700 se schimba treptat lucrurile. Multele si cumplitele suferinte aduse de razboaiele credintei in Europa i-au pus pe ganduri pe unii oameni: oare este atat de important care capitol din catehism il consideram adevarat? Nu este mai important sa fii un om bun, cumsecade? Nu ar fi mai bine daca oamenii s-ar intelege intre ei, chiar si cei care au opinii diferite si credinte diferite? Daca s-ar respecta reciproc si ar tolera convingerile celuilalt?

Aceasta era prima si cea mai importanta idee exprimata acum: ideea tolerantei. Diferentele de mentalitate, credeau oamenii care promovau aceasta idee, nu pot exista decat in privinta credintei. Ca 2 x 2 = 4, asta e clar pentru toti oamenii rationali. Si de aceea ratiunea (bunul-simt al omului, cum se mai spunea) era cea care trebuia si putea sa uneasca toti oamenii. In domeniul ratiunii poti aduce argumente si poti sa ii convingi pe ceilalti sa respecte si sa tolereze credinta celuilalt, credinta aflandu-se insa dincolo de orice motive rationale.”

„Un regres asa de trist pare imposibil de inteles, dar poate ca pentru tineri este totusi la fel de usor de inteles ca pentru adulti. Copiii nu trebuie decat sa se uite bine in jurul lor la scoala, unde colegii lor sunt adesea intoleranti si rai, rad de profesorii lor numai pentru ca acestia poarta o haina demodata, care clasei i se pare caraghioasa, iar cand un profesor si-a pierdut respectul elevilor atunci se dezlantuie iadul. Si chiar si cand un coleg se deosebeste putin de ceilalti, fie numai si prin culoarea pielii sau a parului, sau prin felul in care vorbeste sau mananca, devine usor victima; e chinuit fara mila si trebuie sa indure.

Sigur ca nu toti copiii din clasa sunt rai sau lipsiti de inima, dar nimeni nu vrea sa strice cheful celorlalti, asa ca majoritatea participa mai mult sau mai putin la rautatile acestea si tipa pentru ca tipa si ceilalti, pana devin aproape de nerecunoscut. Din pacate, nici adultii nu se comporta mai bine.”

„Cunosc un intelept si batran calugar budist care le-a spus odata concetatenilor lui intr-un discurs ca ar vrea sa afle de ce toti oamenii sunt de acord ca e ridicol si penibil atunci cand cineva spune despre el insusi, «eu sunt cel mai destept, cel mai puternic, cel mai curajos si cel mai talentat om de pe lume», dar cand spune «noi» in loc de «eu», cand spune «noi» suntem cei mai destepti, cei mai puternici, cei mai curajosi si cei mai talentati de pe lume, este aplaudat cu tot entuziasmul in tara sa si este numit patriot.”

Sir Ernst H. Gombrich s-a nascut la Viena in 1909 si a inceput sa lucreze la Institutul Warburg din Londra in 1936, unde a ocupat si postul de director; a fost profesor de istoria traditiei clasice la Universitatea din Londra (1959-1976). A fost facut cavaler in 1972 si a primit Ordinul Meritului in 1988, iar, printre numeroasele premii si distinctii internationale, se numara Premiul Goethe (1994) si Medalia de Aur a Orasului Viena (1994). A decedat in noiembrie 2001.

Dintre lucrarile sale, amintim: Art and Illusion. A Study in the Psychology of Pictorial Representation (1960), The Sense of Order. A study in the Psychology of Decorative Art (1979) si 11 volume de eseuri si articole (publicate de Phaidon Press).