Oameni anxiosi

Autorul bestsellerului international Un barbat pe nume Ove
Backman priveste viata cu un optimism debordant, dar nu ezita niciodata sa intre in cele mai tragice si mai tenebroase aspecte ale ei.

Un serial Netflix.

Un spargator de banci inarmat fuge de la locul faptei si ajunge intr-un apartament scos la vanzare, unde are loc o vizionare. Pentru ca politia e pe urmele sale, se baricadeaza inauntru si ii ia ostatici pe cei sapte potentiali cumparatori, aparent normali si inofensivi, printre care doi "rechini" imobiliari, un cuplu de lesbiene, o multimilionara cu tendinte suicidare si un sabotor de vizionari deghizat in iepure. Dar lucrurile o iau razna atunci cand ostaticii si spargatorul incep sa-si dezvaluie dramele personale si anxietatile. Cand spargatorul le da drumul ostaticilor si oamenii legii navalesc inauntru, nici urma de infractor, iar depozitiile halucinante ale martorilor nu fac decat sa-i bulverseze si mai mult pe politisti: Unde e infractorul si ce nu-i in regula cu oamenii astia?

"Am un nou scriitor preferat, iar numele lui e Fredrik Backman. Oameni anxiosi are toate ingredientele pentru a deveni un nou succes international. Povestile pe care Backman le spune ne demonstreaza capacitatea autorului de a sonda mintile umane, iar felul in care combina asta cu intriga si personajele nu este altceva decat arta." (Nettavisen)

"Fredrik Backman este unul dintre putinii autori contemporani capabili sa descrie singuratatea masculina." (Dagens Nyheter)

„Backman surprinde din nou esenta involburata a ceea ce inseamna sa fii uman... Acest roman, inteligent scris si plin de sentimentalism, te va face sa razi la fel cum te va face si sa plangi.“ (Washington Post)

„Un roman cu un infinit potential de a-ti inviora starea de spirit.” (Real Simple)

„Cartea lui Backman spune o poveste despre cum un eveniment comun poate schimba cursul existentei mai multor oameni, chiar si in momente de anxietate profunda. Un roman deopotriva amuzant si sfasietor, care neindoielnic le va placea fanilor lui Backman.” Kirkus Review