Patrimoniul mondial UNESCO. Volumul 3

Centrele istorice din Roma, Dubrovnik, Havana sau Salvador da Bahia, vestigiile oraselor Teba, Persepolis, Angkor sau Machu Picchu, pietele din Orient sau monumentele budiste indiene din Sanchi, dar si vulcanii din Kamceatka, Marea Bariera de Corali sau Parcul National Virunga din Congo cu gorilele sale rare - iata doar cateva dintre siturile culturale si naturale aflate sub protectia UNESCO ca parte integranta a Patrimoniului Mondial.

In 1972 a fost adoptat, la Paris, la Conventia Internationala privind Protectia Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, un plan pentru monumentele culturale si naturale "de valoare extraordinara" aflate in pericol, pentru ca salvarea de la distrugere si conservarea lor sa devina o preocupare a intregii umanitati. Centre istorice ale oraselor, monumente arhitectonice deosebite, vestigii antice, culturi avansate disparute, sanctuare, monumente industriale, parcuri si gradini, situri culturale si opere de arta preistorice apartin Patrimoniului Mondial UNESCO alaturi de formatiuni geologice, parcuri nationale si rezervatii maritime, peisaje si habitate naturale, specii de plante si animale amenintate cu extinctia.

A 40-a Conferinta a Comitetului UNESCO pentru Patrimoniul Mondial de la Istanbul, 10 si 17 iulie 2016, a inclus alte 21 de noi situri in Lista Patrimoniului Mondial. Apar pentru prima oara in lista statul Antigua si Barbuda din Marea Caraibilor cu santierul naval Nelson's Dockyard si Statele Federate ale Microneziei cu situl arheologic Nan Madol. Lista Patrimoniului Mondial ajunge astfel la 1 052 de obiective din 165 de state. Dintre acestea 814 apartin patrimoniului cultural, 203 celui natural si alte 35 atat patrimoniului cultural cat si celui natural.