Pe bune/pe invers (Top 10+)

„Schiop propune un personaj ingenuu, homosexual, complexat, inhibat, (semi-)ratat social. Textul sau este un fel de proces-verbal al unui grup. Retinem neaparat faptul ca acest grup, alcatuit in buna parte din oameni obsedati de carte si dependenti de spleen intelectual, are drept scop evident violentarea tuturor prejudecatilor despre cultura inalta.

Tinerii din povestea lui Schiop isi varsa amarul reinventand un limbaj al filozofiei «de strada». Ei fac parte din acea generatie care a fost hipnotizata de subcultura inalta a anilor ’90: Nirvana si cam tot ce misca prin Seattle, Suede, BUG Mafia etc. Ei bine, se produce un melanj lingvistic pe alocuri irezistibil, uneori prea artificial, intre hermeneutica suspiciunii tip Baudrillard si revelatii subculturale tip Tataee. Acest argou este principalul pariu al lui Adrian Schiop.” (C. Rogozanu)

Adrian Schiop (n. 1973, Porumbacu de Jos, judetul Sibiu) a absolvit Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei in cadrul Universitatii „Babes‑Bolyai” din Cluj‑Napoca. Master in lingvistica la Facultatea de Litere a aceleiasi universitati. Si‑a sustinut doctoratul, avand ca tema manelele, la SNSPA Bucuresti, sub coordonarea profesorului Vintila Mihailescu. A lucrat ca profesor de limba si literatura romana (1997‑2001, Liceul Industrial Tehnofrig din Cluj‑Napoca), zugrav (2002, Paintech LTD din Auckland, Noua Zeelanda), jurnalist (2004‑2010, Evenimentul zilei, Prezent, Romania libera).

A debutat in revista Fracturi (2002) si a mai publicat patru romane, pe bune/pe invers (Polirom, 2004), Zero grade Kelvin (Polirom, 2009), Soldatii. Poveste din Ferentari (Polirom, 2013, 2014, 2017; adaptare cinematografica in regia Ivanei Mladenović, cu Adrian Schiop si Vasile Pavel – Digudai in rolurile principale, scenariul semnat de Adrian Schiop si Ivana Mladenović; Premiul revistei Observator cultural si Premiul „Cea mai buna carte a anului” acordat in cadrul Galei Industriei de Carte din Romania, editia 2014) si Sa ne fie la toti la fel de rau (editia I, Polirom, 2021), precum si volumul de poezii nu e dragoste (Cartier, 2022). Prezent cu traduceri in reviste din Belgia (DW B), Elvetia (Heterographe), Cehia (A2) si Germania (Parsimonie). Este colaborator al platformei CriticAtac.