Povesti de groaza

Eroii romanului Povesti de groaza sunt oameni obisnuiti, locuitori ai unei asezari de pe malul Dunarii: tarani si zilieri, un preot catolic si un pastor reformat, o tanara cu mintea ratacita, chinuita de epilepsie si pofte trupesti, un colos, ajutor de brutar, posedat de diavol si harnica lui mama, aristocrati exilati si doamne in vilegiatura, un tanar genial osandit sa traiasca intr-un scaun cu rotile, care-l tine departe de dragostea vietii lui, o frumoasa studenta.

Aceste figuri, personaje cufundate in bunatatea si raul pe care-l fac sau care le inconjoara, sunt insotite la rastimpuri de fantome. In intriga ce se intinde pe cateva zile, cu vertiginoase intoarceri in timp si incursiuni in realitati paralele, cunoastem multiple versiuni ale caderii, vulnerabilitatii, dependentei si violentei pe care cei aflati in suferinta le percep ca pe singura lor viata.

Ne aflam intr-un univers care comunica cu lumile lui Céline si Cehov, in care limbajul si realitatea, ce-si au propriile legi greu de patruns, intra in contact cu neputinta de a articula, unde nu doar egoismul si bunatatea isi croiesc drum, dar si forte ale haosului, energii demonice care imping personajele in directii necunoscute.

„Péter Nadas a dovedit inca o data ca este unul dintre marii scriitori europeni si ca poate transforma orice in literatura." (Die Presse)

„Un maraton de lectura care te fascineaza si te contrariaza in acelasi timp." (Welt am Sonntag)

„Spre finalul acestui roman obsedant, care combina naturalismul drastic cu pasaje narative stralucitoare, tensiunea interioara a acestei lumi satesti antagoniste se elibereaza intr-un carusel nebunesc de catastrofe individuale." (Schwabische Zeitung)

„Un roman ce se petrece in intregime in aceasta lume si, in acelasi timp, intr-o viata intunecata, viata de apoi." (Der Tagesspiegel)

„Oricine citeste acest roman aude un intreg sat vorbind, dar la urechile lui ajunge si ce ramane nespus." (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

Scriitorul maghiar Péter Nadas s-a nascut la Budapesta, in 1942. In anii 1960 a lucrat ca fotoreporter si jurnalist.

La 25 de ani a debutat cu A biblia (Biblia, 1967), volum inspirat din evenimentele istorice petrecute sub regimul stalinist al lui Matyas Rakosi. Vreme de aproape un deceniu, din 1969 pana in 1977, tot ce a scris i-a fost cenzurat, astfel incat romanul Egy csaladregény vége (Sfarsitul unui roman de familie, 1977) avea sa apara tarziu, in 1988. Odata cu Emlékiratok könyve (Cartea memoriilor, 1986), pe care Susan Sontag l-a numit „cel mai bun roman al vremurilor noastre", Péter Nadas avea sa devina cunoscut si in afara Ungariei. Publica in continuare povestiri, eseuri, piese de teatru si carti ilustrate, iar in aceasta perioada lucreaza la ceea ce avea sa devina celebrul Parhuzamos történetek (Povestiri paralele, 2005).

Lui Nadas i se decerneaza Österreichischer Staatspreis für Europaische Literatur in 1991, in 2003 primeste Franz Kafka Prize (printre ai carui castigatori se numara Milan Kundera, Margaret Atwood sau Philip Roth), iar in 2014 primeste Würth-Preis für Europaische Literatur, dupa ce, doi ani mai devreme, primise, alaturi de Christina Viragh, traducatoarea romanului Povestiri paralele, Brücke-Berlin-Preis. In prezent, Nadas isi imparte viata intre Gombosszeg si Budapesta.