Prologul unei mari iubiri. Un liceu... un el... o ea... o iubire

UN LICEU... UN EL... O EA... O IUBIRE...

O zi de scoala obisnuita. Sau poate obisnuita pentru MINE, pentru TINE, dar nu pentru EL.
Atunci a simtit ca luna, cerul, stelele sunt ale lui... Era DOAR un elev, dar inima lui visa la EA. Un elev care voia DOAR sa cunoasca un profesor. Atunci S-A ÎNDRaGOSTIT. În aceasta inima mica încapea atata dragoste pentru EA, încat simtea ca nu poate sa traiasca, sa spere si sa viseze fara ca toate gandurile lui sa nu alunece spre EA.

Putea oare aceasta dragoste sa învinga toate barierele societatii? Putea EA oare sa uite pentru o secunda ca el este elev si EA profesoara? Va putea un elev sa iubeasca un profesor fara sa fie condamnat, fara sa simta ca ceea ce face si ceea ce simte este O IUBIRE IMPOSIBILa? Va putea EL sa o cucereasca? Sa o faca sa zboare cu EL pe aripile vantului?
A fost odata ca nicio data...