Recviem vesel pentru tata

„Pe mama n-o mai am de aproape doi ani. Pe tata, de aproape patru. In apartamentul in care au locuit cincizeci si trei de ani, din cei cincizeci si sase cat au fost impreuna, urla linistea. Apartamentul e gol, dar mobilat. Va fi scos la vanzare, golit, umplut la loc de un alt ocupant, transformat in amintire.

Ma ajuta in vreun fel scrierea acestei carti?

Prea putin. Dupa trei-patru pagini, banuiala devine certitudine: prezenta tatei in carte nu-i suplineste absenta in carne si oase.

Si atunci, de ce o scriu?

Fiindca nu pot sa n-o fac.

«Prea putin» e mai mult decat «deloc».

Ajutorul, mai cu seama in vremurile astea, nu se refuza.

Iar Recviemul vesel e o carte pentru cititori si un sprijin pentru mine.“ (RADU PARASCHIVESCU, aprilie 2020)

,,Cum sa-ti placa, domnule... astia?“ Sunt recunoscator serviciului de corectura si intregii edituri Humanitas fiindca nu mi-a eliminat cuvantul „astia“ din titlul povestirii. Aud ca prin gradinite si chiar in primele clase de scoala se practica acest nou tip de prigoana. Copiii sunt invatati ca se spune „acesta“ si „aceasta“, nici­de­cum „asta“ si „asta“. Dan Spataru a murit la timp. Altminteri, ar fi aflat de la castratorii limbii ca a folosit un limbaj nepotrivit cand i-a cantat tarancutei „De data asta, mai fata, / Zi bogdaproste c-ai scapat“...

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucuresti) traieste in Balta Alba si se viseaza la Roma. E me ent fata de avioane, reptile si sfaturile medicilor. Croieste articole pentru ziare si reviste, traduce romane, se ocupa cu hermeneutica ofsaidului in emisiuni de analiza fotbalistica si – mai rar decat i-ar placea – scrie carti. Are cativa prieteni francezi de nadejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fara sa-si tradat prima iubita: ciocolata de casa. Se imbata cu vocea lui David Gilmour si chitara lui Mark Knop er. La Humanitas, domiciliul lui profesional, publica niste carti de „Rasul lumii“. Se indragosteste repede si-i trece greu. Detesta cliseele, laptele si broccoli. A scris despre nesimtiti, Inès de Castro, Maradona si Caravaggio.

Carti: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Masina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul rosu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirila pentru cea mai buna carte de sport a anului); Ghidul nesimtitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranzitia usoara. Mici rostiri cu talc (Humanitas, 2006); Mi-e rau la cap, ma doare mintea. Noi perle de tranzitie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsa din piept (Humanitas, 2008); Racani, pifani si veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clisee. Aschii dintr-o limba tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astazi este mainele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuta carpatina (Humanitas, 2013), Muste pe parbrizul vietii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gandim. Noua colectie de perle romanesti (Humanitas, 2015), Povesti de dragoste la prima vedere (coautor, alaturi de Ioana Parvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana si Adriana Bittel – Humanitas, 2015), Romania in 7 gesturi (Humanitas, 2015), Astept sa crapi (de astazi, in prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gandesc politicienii (Cum? Gandesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost candva femeie de onoare si alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea rasului si a cercetarii (Humanitas, 2017), Doua maturi stau de vorba. Scene romanesti (Humanitas, 2018), Orice om ii este teama (Humanitas, 2018), In lume nu-s mai multe Romanii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care muta norii (Humanitas, 2019), Recviem vesel pentru tata (Humanitas, 2020).