Scara

La 5 februarie 1962, intr-una dintre chiliile manastirii Cernica, fostul mitropolit Tit Simedrea incheia traducerea, dupa izvodul grecesc, a Scarii Sfantului Ioan Sinaitul (Scolasticul, Scararul, ante 579-+cca 650), una dintre perlele literaturii duhovnicesti rasaritene. Tit Simedrea (n. 4 sept. 1886-+9 dec. 1971), calugarit in manastirea Cernica, fusese arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor (1926-1935), episcop al Hotinului (1935-1940) si mitropolit al Bucovinei (1940-1945).

Ierarhul se retrasese din scaun la 31 ianuarie 1945, intuind ca nu-si va putea continua arhipastoria in conditiile comunizarii Romaniei. I s-a impus domiciliu obligatoriu la schitul Darvari din Bucuresti si, dupa 1959, la manastirea Cernica, manastirea sa de metanie, unde a adormit in Domnul la 9 decembrie 1971.

Dupa mutarea sa la cele vesnice, arhimandritul Benedict Ghius (n. 21 oct. 1904-+12 iun. 1990), unul dintre marii parinti duhovnicesti ai Ortodoxiei romanesti, a revizuit traducerea mitropolitului Tit Simedrea si a stabilit textul definitiv al acestei noi versiuni romanesti, adaugand si o prefata si traducand in anexa un studiu al profesorului iezuit Irenee Hausherr (1881-5 dec. 1978) despre teologia monahismului in scrierea Sfantului Ioan Scararul. Din motive pe care le putem intui, aceasta noua traducere in limba romana a Scarii nu a putut fi imprimata in anii regimului comunist.

Scara Sfantului Ioan - unul dintre tratatele ascetice rasaritene cele mai pretuite - rezuma experienta Parintilor pustiului egiptean si spiritualitatea monahismului palestinian (sfintii Dorotei de Gaza, Varsanufie si Ioan). Scrierea este impartita in 30 de sectiuni, tratand alternativ despre patimi si virtuti, intre care cea mai importanta, subliniaza Scararul, este dragostea (agape), reprezentand treptele unei scari catre rai, o scara a dumnezeiescului urcus pe care urca, infruntand pericole la tot pasul, cei care vor sa-si inchine viata intru totul lui Dumnezeu.

Adresat in principal monahilor, dar si tuturor crestinilor, Scara ne reaminteste ca omul este o faptura teocentrica si ca sfintenia este adevarata ,,implinire a umanului" (Nichifor Crainic), Scara fiindu-ne un nepretuit indrumar in acest efort de a ne implini vocatia. Acest tratat ascetic a marcat intreaga traditie monahala rasariteana si, in mod deosebit, monahismul athonit.

Traducerea s-a realizat dupa aceasta editie: S. Giovanni Climaco, Scala Paradisi, testo con introduzione, versione e note del Sac. Pietro Trevisan D.P.S.S., (Corona Patrum Salesiana, Series Graeca, VIII-IX), Torino, Societa editrice internazionale, 1941, care reproduce, cu indreptari minore, editia princeps realizata de filologul iezuit Matthaus Rader (1561-1634) si imprimata in 1633, la Paris, republicata in volumul 88 (col. 632-1209) al colectiei Patrologia Graeca.

Prin bunavointa lui Dumnezeu, Editura Cuvantul Vietii incredinteaza tiparului o traducere a Scarii Sfantului Ioan ramasa aproape 60 de ani in manuscris, adresand, totodata, multumiri Parintelui Ignatie Grecu, vietuitor in obstea manastirii Cernica, unul dintre ucenicii Parintelui Benedict Ghius, care a descoperit in biblioteca manastirii un exemplar dactilografiat al traducerii realizate de mitropolitul Tit Simedrea si revizuite de Parintele Benedict.