Scrisori catre Luciliu

"Ce sa fac?

Moartea ma urmareste si viata trece in goana.

Invata-ma sa nu fug de moarte si sa nu las sa-mi treaca viata.

Da-mi curaj in infruntarea greutatilor si liniste deplina in fata inevitabilului.

Dezleaga-ma din stransoarea timpului.

Arata-mi ca pretul vietii nu sta-n durata ei, ci in felul cum o folosesti, ca se poate intampla, ba chiar se si intampla foarte des, ca unul care-a trait foarte mult sa fi trait prea putin.

Spune-mi de cate ori merg la culcare: „S-ar putea sa nu te mai trezesti“, si la trezire: „S-ar putea sa nu mai dormi niciodata“.

Spune-mi la plecare: „S-ar putea sa nu te mai intorci“, si la venire: „S-ar putea sa nu mai pleci“.

Dupa ce insa vei scapa de aceasta boala, orice schimbare a locului iti va face placere.

Chiar daca ai fi gonit la capatul lumii, in orice colt salbatic de tara te-ai aseza, acea asezare, oricum ar fi, iti va parea primitoare.

Intereseaza mai mult in ce stare de spirit mergi decat unde mergi si, de aceea, nu trebuie sa ne legam sufletul de nici un loc.

Trebuie sa traim cu aceasta convingere: nu m-am nascut pentru un singur colt de lume; patria mea este intreg universul…

Caci acum nu calatoresti, ci ratacesti manat fara voie si schimbi loc dupa loc cand ceea ce cauti, o viata frumoasa, se afla in orice loc."

„Una dintre marile carti despre conditia umana.“ (GABRIEL LIICEANU)

„Nici retrasa vietuire filozofica, mangaiere comoda a unui spirit mandarin, nici viata politica numai, pentru care idealul este vana podoaba, ci zbatere dramatica intre forma suprema a omului, inteleptul stoic, ce ridica pe om la masura zeilor, si tristele imprejurari ale vremii neroniene, ce-i impovarau constiinta tarata in abjectia unei epoci fara seaman. La aceasta, intuitia vie ca traieste un sfarsit de lume, incercarea de salvare a bunului suprem, valoarea morala, presimtirea lumii noi ce se nastea, tonul «crestin» al atator idei. Seneca este primul om modern.“ (GHEORGHE GUTU)

Lucius Annaeus SENECA (sau Seneca cel Tanar), om de stat, filozof si scriitor latin, s-a nascut in anul 4 i.Cr. la Corduba (azi Córdoba), in provincia romana Hispania. In pofida unei sanatati precare urca destul de repede in ierarhia politica a unei Rome marcate de regimuri tiranice si represive. Castiga si faima literara, scriind tragedii si tratate cu caracter filozofic, literar si stiintific. Este, pe rand, condamnat la moarte de Caligula, apoi de Claudius, exilat opt ani in insula Corsica, apoi numit pretor si preceptor al tanarului imparat Nero. Timp de alti opt ani Seneca va fi adevaratul conducator al Imperiului Roman – o perioada de pace si prosperitate. Treptat, relatiile sale cu Nero se racesc, iar acuzatiile si calomniile se inmultesc, acestea insistand pe contrastul dintre imensa bogatie a lui Seneca si nobilele precepte stoice pe care le promova. In anul 65, in urma descoperirii unui complot impotriva lui Nero, in care ar fi fost implicat si Seneca, filozoful este obligat sa se sinucida.

Dintre operele sale cele mai importante amintim: De brevitate vitae (Despre scurtimea vietii), De providentia (Despre providenta), Quaestiones naturales (Problemele naturii), De vita beata (Despre viata fericita), De ira (Despre manie), tragedii ca Fenicienele, Hercule furios, Troienele, Medeea, pamfletul Apokolokyntosis divi Claudii (Prefacerea in dovleac a imparatului Claudius).