Simbolistica raului in proza romaneasca

Alexandra Claudia Coroiu a dat intindere trecerii in revista a marilor mitologii operante, de-a lungul timpului, in geografia spirituala a lumii, de la cele egiptene si iraniene pana la cele trei mari "religii ale cartii" - iudaismul, crestinismul si islamismul. Cu exceptia budismului, unde Raul este principiu constitutiv al realitatii, cu deosebire al existentei care, desi iluzorie, este taram al suferintei, toate mitologiile disjung in universul divinitatilor, relevand polaritatea - neechilibrata, totusi - a Binelui si a Raului.

Unele deosebiri sunt posibile, deoarece gradientul se evidentiaza ca fiind destul de elastic. In mitologia elana, de pilda, zeii intervin direct in viata oamenilor, pot face rau la fel cum pot face bine, rasplatesc sau pedepsesc, sunt atenti la ofrande si la invocatii, se dovedesc a fi si ei captivi conflictualului care este aproape o norma a Olimpului. Destul de rar, asa cum se desprinde din mitologia nordica, zeii nu sunt nici ei nemuritori, moartea ii poate atinge candva, desi nu la capatul timpului (iata ca imaginarului omului poate, la randul lui, pedepsi!).