Ultima ispita a lui Hristos

Considerata capodopera lui Nikos Kazantzakis, maestru al prozei moderne si una dintre cele mai neobosite constiinte ale timpului sau, Ultima ispita a lui Hristos propune o monumentala reinterpretare fictionala a Evangheliilor. Romanul a fost ecranizat in 1988 de Martin Scorsese, avandu-i in rolurile principale pe Willem Dafoe si Harvey Keitel. Asemenea cartii, pelicula a suscitat la randul ei numeroase polemici.

Alaturi de Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas si de Hristos rastignit din nou, Ultima ispita a lui Hristos ramane una dintre cele mai cunoscute lucrari ale scriitorului cretan: tradusa inca din 1952, inainte de a fi publicata la Atena in 1955, cartea a circulat in 27 de tari, versiunea germana fiind reeditata de 12 ori, cea franceza si engleza de cate opt ori.

Trei adaptari pentru teatru si ecranizarea din 1988 realizata de Martin Scorsese au consolidat celebritatea lucrarii. Kazantzakis inaugureaza aici o noua forma de abordare literara a textelor evanghelice, care va fi exploatata mai tarziu de nume precum Norman Mailer, Anthony Burgess sau José Saramago. "Taina lui Hristos nu e numai taina unei anumite religii; ea este universal umana; in fiecare dintre noi izbucnesc lupta lui Dumnezeu cu omul si dorinta arzatoare a impacarii", scrie Kazantzakis in prologul romanului Ultima ispita a lui Hristos, o cutremuratoare cronica a destinului si jertfei Mantuitorului.

"O poveste extrem de emotionanta a unei mari victorii spirituale." (The New York Times Book Review)

"Descriind invierea lui Lazar, copilaria si adolescenta Mariei Magdalena, viata de zi cu zi a Martei si a Mariei, Kazantzakis reconstituie stralucit vremurile biblice, reusind sa ne dezvaluie chipul uman al figurilor din parabole." (Times Literary Supplement)

"Un roman sfasietor." (Time)

"Am scris aceasta carte deoarece am vrut sa ofer omului care lupta un model suprem; am vrut sa-i demonstrez ca nu trebuie sa se teama de suferinta, de ispita sau de moarte, fiindca toate trei pot fi invinse, toate trei au fost deja invinse." (Nikos Kazantzakis, Raport catre El Greco)

NIKOS KAZANTZAKIS s-a nascut pe 18 februarie 1883 la Iraklion, in insula Creta, unde a si fost inmormantat. Intre 1902 si 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, si-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A strabatut lumea in lung si in lat, calatorind pana in ultimele luni de viata.

Aflat vesnic in conflict cu autoritatile din Grecia pentru opiniile sale (asemenea prietenului sau Panait Istrati, era atasat ideilor de stanga), desi a indeplinit o vreme si functii publice, a gasit mai multa audienta in strainatate decat in propria patrie, fiind nominalizat de cateva ori la Premiul Nobel.

S-a bucurat de celebritate, detinand recordul de traduceri: in peste 100 de tari. A primit, in 1956, la Viena, Premiul pentru Pace. In jumatatea de secol daruita literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie – Odiseea.

O continuare moderna din 1938 contine 33 333 de versuri; romane – Gradina de piatra (Le Jardin des rochers, 1936, publicat in 1959; Humanitas Fiction, 2018), Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas (1946; Humanitas Fiction, 2011, 2016), Ascensiunea (1946, publicat mai intai in Franta si apoi in Grecia, 2021; Humanitas Fiction, 2021), Hristos rastignit din nou (1948, publicat in Grecia in 1954, dupa ce cunoscuse un mare succes in Occident; Humanitas Fiction, 2008, 2022), Capitanul Mihalis. Libertate sau Moarte (1950, publicat in 1953; Humanitas Fiction, 2014), Ultima ispita a lui Hristos (1951, publicat in 1955; Humanitas Fiction, 2011, 2022), Saracutul lui Dumnezeu (1954, publicat in 1956; Humanitas Fiction, 2016), Fratricizii (1954, publicat postum, in 1963; Humanitas Fiction, 2017); dramaturgie si lucrari de memorialistica – intre care volumul autobiografic Raport catre El Greco (scris in 1956 si publicat postum, in 1961; Humanitas Fiction, 2012), Jurnal de calatorie: Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea (1926–1927; Humanitas, 2013), Jurnal de calatorie: Rusia (1928; Humanitas, 2015), Jurnal de calatorie: Japonia, China (1935; Humanitas, 2018); eseuri si traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseea etc.).

S-a stins din viata pe 26 octombrie 1957 la Freiburg im Breisgau, in Germania.