Un matematician la teatru

"Ce sa caute matematicianul la teatru? Spectacol, esti tentat sa spui, numai ca si matematica e plina de spectacol, cu lumile stranii pe care le inventeaza. Atata doar ca ele nu pot fi vazute, auzite si atinse de toti, n-au insufletirea unui joc pe scena de lemn unde se misca actori si lumini. De asta vine matematicianul la teatru: ca sa se bucure, si elevat, si de-a dreptul, de joc. Intors acasa, el incearca sa inteleaga mai bine ce-a vazut, si atunci scrie cronici, cronici care nu prea seamana cu celelalte din revistele de cultura. Dincolo de ce-i place sau displace lui Liviu Ornea, apar acolo mereu intrebari adresate omului de teatru: De ce-ai facut cutare lucru? Ce sens are? Incotro te indrepti?

Daca n-ar fi decat disciplina mentala de care te lovesti in cronicile matematicianului, tot ar fi un castig imens si rarisim pentru omul de teatru, dar Liviu Ornea are un gust sigur si o cultura care pot trezi invidia oricarui artist sau umanist de profesie. Stranse in volum, efectul cronicilor e impresionant. Regizor, actor, scenograf, toate adunate laolalta printr-un surprinzator (pentru cine nu l-a mai citit) talent literar, Liviu Ornea iti pune in fata o sumedenie de spectacole. E ca si cum te-ar lua de mana si te-ar duce la teatru. Cartea lui Liviu Ornea e judecata patrunzatoare si subtila, e spectacol." ( Vlad Zografi, un fizician la teatru )